Jocuri de cunoaștere rapidă și memorare a numelui:

  1. 1.      Nume încăpătoare

Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.

Timp de desfăşurare: 15 minute.

Materiale: nimic.

Obiective: Să însușească numele colegilor.

Procedură:

Jucătorii formează un cerc. Animatorul începe, spunându-şi numele. Următorul, din dreapta, continuă, repetînd numele animatorului şi spune şi numele său. Următorul repetă numele anterioare, adăugîndu-l şi pe al său. Grupul poate ajuta. Jocul continuă pînă cînd animatorul în cor, cu întreg grupul, repetă numele tuturor.

Note:

La nume se poate adăuga un gest ce caracterizează personalitatea fiecăruia. Pentru grupuri foarte numeroase, se pot repeta, de exemplu, ultimele 7-9 nume.

 

  1. 2.      Spionul

Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.

Timp de desfăşurare: 25 de minute.

Materiale: un număr de fulare ( broboade, fâşii de stofă) egal cu numărul participanţilor.

Obiective:

Să faciliteze cunoașterea celorlalți participanți;

Să intre în contact tactil cu ceilalți.

Procedură:

Jocul se desfăşoară în linişte şi cu ochii legaţi. Se va delimita un spaţiu din care nimeni nu va putea ieşi. Participanţilor le sunt legaţi ochii. În linişte fiecare începe să se plimbe prin sală. Cînd se întîlnesc două persoane, vor încerca să-şi ghicească identitatea, atingînd hainele, coafura, etc. Cela care reuşeşte primul să ghicească, îi spune celuilalt participant numele său şi trece în spatele lui. Mai departe ei merg împreună.  Dacă nici una din presupuneri  nu e corectă, fiecare îşi spune numele, apoi se separă.

Când se întâlnesc şiruri, „ căpeteniile” sunt partea activă şi unul dintre cei doi ghiceşte corect numele celuilalt, îşi spune şi el numele , îl separă de şirul său şi ambii trec la capătul rândului „ descoperitor”. Animatorul se apropie de unul dintre participanţi, declarându-l spion. El, de asemenea, se plimbă prin încăpere. Când o persoană se întâlneşte cu un spion şi reuşeşte să-i ghicească numele, nu se întâmplă nimic. În caz contra, persoana este declarată spion, iar dacă are şir, acesta se dispersează.

 

  1. 3.      Trenul numelor

Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi

Timp de desfăşurare: 15 minute.

Materiale: nimic.

Obiective: Să însuşească numele într-o formă dinamică.

Procedură:

Jocul trebuie să se desfăşoare rapid. Toţi se plimbă prin sală până când animatorul strigă o cifră. Trebuie să se formeze grupuri din numărul respectiv de persoane şi acestea să-şi spună numele în cadrul grupurilor formate. Apoi, persoanele se separă şi se plimbă din nou ( acţiunile se repetă).

 

  1. 4.      Taxiul

Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi

Timp de desfăşurare: 15 minute.

Materiale: nimic.

Obiective: Să însuşească numele într-o formă dinamică.

Procedură:

Roagă participanţii să-şi imagineze că sunt taxiuri. Spune-le că se vor mişca prin sală, făcând cunoştinţă unii cu alţii. Explică regulile:

– cînd muzica începe să cînte, toţi se mişcă;

– cînd aud un fluierat, taxiurile intră în coliziune cu alte taxiuri. Numărul de şoferi din coliziune va fi determinat de numărul de fluierături auzite;

– în timpul coliziunii, şoferii se vor cunoaşte între ei;

– cînd participanţii aud un alt fluierat, ei continuă mişcările;

– de fiecare dată se intră în coliziune cu alte persoane.

Include muzica. După 30 de secunde, fluieră de 3 ori şi opreşte muzica. Acordă-le 30 de secunde ca să facă schimb de informaţie. Include din nou muzica. Repetaţi procesul până la 5 fluierături. Fluieratul poate fi înlocuit cu o bătaie din palme sau cu lovitura într-un obiect.

  1. 5.      Spune-mi numele

Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi

Timp de desfăşurare: 15 minute.

Materiale: un rulou de hârtie sau un obiect similar ( inofensiv).

Obiective: Să însuşească numele tuturor participanţilor.

 

 

Procedură:

Jocul se desfăşoară într-un ritm rapid. Tot grupul formează un cerc. Cineva merge în centru, cu ruloul de hârtie. O altă persoană din cerc spune un nume şi respectivul individ trebuie să reuşească să spună alt nume, înainte ca cel din centru să-l atingă cu ruloul de hîrtie. În caz contrar, „ primeşte” o pedeapsă şi se schimbă cu locurile. Jocul continuă, persoana din centru numind pe altcineva.

 

Jocuri de destindere:

  1. 1.      Spălătorul de automobile

Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.

Timp de desfăşurare: 10 minute.

Materiale: nimic.

Obiective:

Să favorizese afimarea fiecăruia.

Procedură:

Grupul formează două şiruri care se situează unul în faţa celuilalt. Fiecare pereche se transformă într-o porţiune a unui aparat de spălat automobile, făcând mişcările corespunzătoare. Mîinile mîngîie, freacă şi lovesc uşurel „automobilul”- o persoană care trece prin tunel. După ce a fost spălată, „reintră” în sistem  şi altă persoană merge printre rînduri. Jocul se termină cînd toate persoanele (automobilele) au fost „ spălate”.

  1. 2.      Vijelia

Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.

Timp de desfăşurare: 5-8 minute.

Materiale: nimic.

Obiective:

Să creeze un mediu distractiv.

Procedură:

Copiii pot sta în picioare sau aşezaţi pe scaune sau jos, formînd un cerc. Animatorul începe frecîndu-şi palmele pentru a imita sunetul ploii. Participantul din dreapta animatorului face acelaşi lucru, apoi următorul şi aşa mai departe. Când s-a inclus şi ultimul participant, animatorul lansează altă mişcare pentru a face ploaia să sune mai tare pălind cu un deget în palmă, apoi pocnind din degete. Apoi animatorul bate din palme pentru a imita vijelia, pe urmă se loveşte cu palmele peste coapse. Când se bate din picioare, ploaia se transformă în uragan. Pentru a indica sfârşitul furtunii, animatorul inversează ordinea mişcărilor, iar copiii îi urmează unul câte unul lovindu-se peste coapse, apoi bătînd din palme, pocnind din degete, lovind palma cu un deget, frecîndu-şi palmele şi încheind cu tăcerea.

 

  1. 3.      Microfonul fermecat

 

Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.

Timp de desfăşurare: 20 de minute.

Materiale: un creion, un deodorant, etc, orice obiect care ar putea imita un microfon.

Obiective:

Să favorizeze cooperarea între colegi.

Procedură:

Participanţii formează un cerc. „ Microfonul” este transmis de la unul la altul. Este permis de a vorbi doar prin intermediul „ microfonului”. Participanţii decid dacă vor sau nu să spună ceva. Se poate conversa cu persoana de la care primeşti „ microfonul” ( A primeşte de la B „ microfonul şi ei împreună vorbesc de tema propusă de A, apoi B îi transmite „ microfonul” lui C vorbind despre tema propusă de B etc.), ceea ce reprezintă cooperare.

Note:

Cum te-ai simţit când nu poţi spune nimic fiindcă nu ai „ microfonul”? Te-a provocat la discuţie deţinerea acestuia?

  1. 4.      Dansul

Mărimea unui grup este de la 15 până la 40 de participanţi.

Timp de desfăşurare: 15-20 de minute.

Materiale: hârtie, creioane, radio, instrument muzical sau casetofon.

Obiective:

Să energizeze grupul.

Procedură:

Participanţii primesc o întrebare, spre exemplu: „ ce vă place cel mai mult la școală?”. Ei trebuie să răspundă succint. Fiecare participant scrie numele său şi răspunsul pe o hârtie pe care o prinde pe piept. Se include muzica şi participanţii sunt invitaţi să danseze „ nu în perechi”. Lămuriţi-le că în timpul dansului ei trebuie să caute participanţii cu un răspuns asemănător. Persoanele a căror răspuns coincid, se apucă de mîini şi continuă mişcarea. Animatorul opreşte muzica şi vede cîte grupuri s-au format. Dacă mulţi participanţi nu şi-au găsit parteneri, muzica este inclusă iarăşi şi ei au posibilitatea să-şi găsească grupul lor. Cînd majoritatea a format grupuri, animatorul opreşte muzica şi roagă grupurile să discute întrebările lor.

  1. 5.      Dispoziţii

Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.

Timp de desfăşurare: 15 minute.

Materiale: nimic.

Obiective:

Să examineze mijloacele de comunicare non-verbală.

Procedură:

Toţi se aşează în cerc. Participanţii formează perechi. Fiecare pereche va primi câte o fişă pe care este trecută o dispoziţie ( ciudă, frică, dragoste, dezamăgire, exaltare, dispoziţie victorioasă, dezamăgire). Participanţii trebuie să ţină în secret ceea ce este scris pe fişe. Fiecare pereche iese pe rînd în centru. Unul din membrii perechii va fi lutul, iar celălalt sculptorul care va mişca picioarele, mâinile, capul, lipind expresia feţei primului şi creînd sculptura. Grupul trebuie să ghicească ce dispoziţie a încercat să arate perechea. Jocul continuă pînă participă toate perechile.

Note:

Variante posibile: pentru a economisi timpul jumătate din perechi pot să arate sculpturile sale, iar cealaltă jumătate să umble prin sală şi să ghicească sculpturile.

 

  1. 6.      Poveştile prieteniei

Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.

Timp de desfăşurare: 10-20 minute.

Materiale: nimic.

Obiective:

Să  dezvolte imaginaţia.

Să creeze un mediu distractiv.

Procedură:

Toţi se aşează, formând un cerc. Primul jucător spune un cuvânt. În continuare restul participanţilor dezvoltă povestirea. De exemplu: eu…am ….văzut…..un monstru……în…..farfuria…..de borş…..a lui….Petru…..

 

  1. 7.      Desenează ce simţi

Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.

Timp de desfăşurare: 15 minute.

Materiale: nimic.

Obiective:

Să creeze un mediu distractiv.

Procedură:

Grupuri de 5-6 persoane, copiii se aranjează pe rânduri. Ultimul copil din fiecare rând desenează cu degetul ceva pe spatele celui din faţa sa. După ce ultimul a finisat, penultimul, la rândul său, desenează pe spatele colegului din faţa sa ceea ce a simţit şi tot aşa mai departe. Primul copil desenează ce a simţit pe spate pe o foaie de hârtie. Apoi se compară desenul obţinut cu ideea pe care a vrut să o transmită ultimul copil.

 

 

  1. 8.      Asociaţii

Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.

Timp de desfăşurare: 15 minute.

Materiale: nimic.

Obiective:

Să-și recunoască colegii;

Să creeze un mediu distractiv.

Procedură:

Un copil este rugat să imite o altă persoană din grup prin gesturi, mimică, adică să arate obiceiurile lui, trăsăturile care îi sunt caracteristice aşa cum vede el / ea. Ceilalţi vor încerca să ghicească cine este imitat.

 

Modalități de împărțire pe echipe:

  1. 1.      Caută jumătatea

Învățătorul pregătește din timp proverbe scrise pe fișe și tăiate în două. Fiecare elev extrage cîte o fișă, apoi caută elevul ce a extras cealaltă jumătate a proverbului.

Pentru a forma echipe cu un număr mai mare, proverbele pot fi împărțite în mai multe părți. Sau după ce au format perechi, caută alte 2 perechi ce au format proverbe la aceeași temă, formînd astfel o echipă de 6 elevi.

 

  1. 2.      Descoperă povestea

Învățătorul pregătește din timp fișe pe care sunt scrise numele unor personaje din povești. Fiecare elev extrage cîte o fișă, citește ce este scris pe ea, recunoaște povestea din care face parte acest personaj și caută elevii care au extras fișe cu celelealte personaje din povestea respective.

 

 

  1. 3.      Puzzle

     Învățătorul pregăște din timp imagini în funcție de tema abordată. Taie imaginea în fragmente. Numărul imaginilor obținute corespund numărului de elevi care trebuie să formeze o echipă. Fiecare elev extrage cîte o fișă, apoi caută ceilalți elevi fișele cărora vor  imaginea inițială.

  1. 4.      Cu ajutorul jetoanelor

Învățătorul pregătește din timp jetoane în formă de flori sau alte obiecte, de diferite culori. Fiecare elev extrage cîte un jeton apoi se grupează cu elevii ce au jetoane de aceeași culoare.

 

  1. 5.      Cu ajutorul poeziilor

      Elevii se aranjează în cerc sau intr-o linie dreaptă.  Învățătorul, în funcție de numărul de  echipe, selectează una dintre poezii, și le recită. Apoi, elevii vor enumera pe rînd lunile anului, denumirea degetelor, anotimpurile sau cifre, în funcție de poezia aleasă. După care, se grupează  cu elevii care au numit acelașu cuvînt. Exemple de poezii:

Cîntecelul degetelelor

 

Degetul mare,

Pleacă la plimbare.

Aratatorul, duce bastonul.

Mijlociul, duce pardesiul.

Inelarul, duce geamantanul.

Iar degetul mic, pentru ca e mic,

Duce un covrig.

 

Cele patru anotimpuri

 

Vine toamna repejor,

Cu mîncarea la cuptor

Si cu frunze ruginii

Pentru mantii argintii.

 

Iarna vine pe timp rece,

Tot așa și timpul trece

Focul arde-n casa noastră

Și crăiasa la fereastră.

 

Primăvara se ivește

Și zăpada se topește

Cresc și florile-n grădina

Supărarea mi-o alină.

 

Dar frumoasă ca și vara

Nu-i nimic, nici primăvara.

Soarele ne încălzește

Și ploaia ne răcorește.

Advertisements